Vacante

Autentificare

Căutare Smart

Open Panel

User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active
 

Article Index

 

10. Concluzii și opinii

a) Păi, întâi despre drum:

DSC01535În ciuda costului aparent mai mare pe ruta prin Serbia -Croația - Slovenia - Italia datorita taxelor de drum, costurile ies aproximativ la fel ca ruta prin Budapesta -Viena; ce se pierde pe taxe, se câștigă prin costul scăzut al combustibilului în țările fostei Yugoslavii. În plus, frumusețea peisajului este evident de partea rutei din Sud; apoi și calitatea bună și traficul neaglomerat întâlnit pe acest drum înclină balanța tot către ruta sudică - numai 350 km de drumuri românești, autostrăzile libere și la o calitate excepțională atât ca asfalt cât și ca servicii, 900 km de autostradă. Eu personal, voi folosi în principal în viitor aceasta rută pentru accesul în Europa (mai ales că și Croația a fost acceptată în UE începând cu 2013, iar Serbiei i s-a aprobat statutul de candidată). Nu am avut probleme de siguranță de nici un fel pe teritoriul țărilor fostei Yugoslavii - Slovenia e oricum deja în UE.

Un fenomen ciudat au fost numărul mare de mașini cu număr de înmatriculare de Elveția de pe autostradă ce goneau în același sens cu mine la dusul spre Arabba. Culmea, erau singurele care depășeau semnificativ viteza legală; dacă eu mergeam între 120-150km/h funcție de trafic și condiții, "elvețienii" treceau de 160 km/h, constant. Viteza maximă legală este de 130 km/h, numai în Serbia 120km/h.

b) Despre cazare

DSC00202Residence Campolongo - are ca principal avantaje locația, prețul și serviciile. Aici se închiriază apartamente pentru locuit și gătit. Noi am avut un apartament tip A, cel mai mic, cu o canapea extensibilă și un pat pliant pentru copil. Deși pare rudimentar, nu am simțit nici un neajuns în folosirea paturilor, s-a dormit foarte bine, aveau un sistem ingenios prin care atât canapeaua cât și patul pliant se expandau și se strângeau foarte repede. Apoi o bucătărioară arhi-suficientă pentru cât am gătit, complet dotată; o mașină de spălat vase ar fi fost poate utilă, dar nu a fost o cerință critică :)

Amplasarea este însă excelentă (cel puțin pentru mine): la 3 km de Arabba, la 300m de instalațiile de transport pe cablu din Pasul Campolongo. Am fost astfel și suficient de departe de o eventuală viață de noapte mai agitată în Arabba, și suficient de aproape pentru serviciile necesare de la o stațiune ca Arabba (supermarket, echipament sportiv, bănci, bancomat). La fel, am fost suficient de aproape de pârtii pentru a putea pleca și ne întoarce pe schiuri, dar și suficient de departe de eventuala aglomerație din dreptul instalațiilor de schi (parcări, du-te-vino microbuze, schiori, etc). Un alt avantaj al locației pentru mine a fost și altitudinea - am stat la cca 1860 m altitudine, mai sus de nivelul cabanei Dochia de pe Ceahlău.DSC00207

Pentru săptămâna 07-14 ianuarie 2012 a costat 450 Euro, 100 Euro plătiți la rezervare prin transfer bancar, 350 în ultima zi înainte de plecare cu cardul. Căutați prețuri prin zonă și veți rămâne uimiți ce bună a fost oferta.

Reședința are un cochet bar propriu, nu oferă însă mâncare; în pasul Campolongo este însă o pizzerie la o altă pensiune. La subsol, accesibil direct din exterior, sunt camerele de depozitare a schiurilor/clăparilor. Deși nu existau uscătoare speciale pentru clăpari, camera era bine ventilată de o instalație specială; schiurile se puteau încuia în rastel (nimeni nu a făcut-o însă). CireDSC00674așa de pe tort este zona de relaxare, cu saună, jacuzzi, baie turcească, solar. Gazdele, deși nu stăteau niciodată în drum și nu prea îi vedeai, erau întotdeauna pe aproape când aveai nevoie de ceva. Ne-au ajutat bucuroși cu informații, hărți, explicații.

Residence Campolongo nu este un hotel, nici chiar o pensiune; nu e nici extraordinar de luxos - ci cald, plăcut. Ne-am simțit foarte bine aici, am avut absolut tot ce am avut nevoie la îndemână și senzația a fost de casă primitoare și confortabilă. Pentru prețul corespunzător există în zonă cazare și mai bine amplasată, și mai luxoasă, și cu servicii mai variate. Sunt sute de unități de cazare în Dolomiți, trebuie doar să o alegeți pe cea care vi se potrivește mai bine.

c) Despre zonă

Nu am cuvinte nici măcar în bogata limbă română cu care să pot descrie suficient frumusețea zonei ! Este pur și simplu un loc pe care trebuie să-l vizitezi odată măcar în viață, vara sau iarna sau când ai ocazia. Poți să fotografiezi cu ochii închiși în orice direcție și sigur vei face o poză frumoasă, spectaculoasă, de poster.

DSC00683Mai ales pentru iubitorii muntelui, Dolomiții sunt paradisul. De la trasee de Via Ferrata și trasee de alpinism de toate neamurile, până la pârtii de schi alpin de cupă mondială mai găsești și poteci turistice simple, și pârtii de schi-fond sau posibilitate de schi off-piste; bicicliștii au și ei rute de vis în zonă. Fie că ești sportiv pasionat, fie că ești în trecere, trebuie însă musai urmărit un răsărit și un apus în Dolomiți. Stâncile se colorează treptat, sub bătaia soarelui, în diferite nuanțe, de parca cineva se joacă cu lumina. Aerul proaspăt te îmbată cu miresme de natură sălbatică. Munții, stâncile, văile înguste, pasurile formează întreaga imagine. Cel mai înalt vârf este Marmolada, 3343m în punctul maxim, deasupra ghețarului cu același nume pe care se poate schia tot timpul anului.

Dolomiții au fost teatrul operațiunilor de luptă între italieni și austrieci în primul război mondial (La Grande Guerra) astfel că se poate face (și pe schiuri) turul locurilor unde au rămas fortificații, grote, tunuri și alte urme din război.DSC00848

Refugiile alpine sunt foarte pitorești, cald decorate cu mult lemn. Tehnologia este la locul ei, fără a atrage atenția; de la afișaje electronice, la LCD TV, se poate plăti cu cardul și la 2500 m altitudine. Personalul se mișcă incredibil de repede oricât de aglomerat ar fi, parcă ar fi întorși cu cheița; asta nu înseamnă că nu au timp să zâmbească sau să glumească cu clienții. Te simți dorit acolo, ceea ce nu aș putea spune despre vreun loc (comercial) în România (probabil nu l-am găsit eu).

DSC00720Deși suntem în Italia, limba ce pare a fi mai des folosită este germana; de altfel localnicii se consideră a aparține de Südtirol (Trentino - Alto Adige). Nu veți avea însă probleme de comunicare nici dacă vorbiți engleza (și probabil nici cu franceza) - oricum personalul probabil este sezonier la multe din unități - vezi românca de la refugiu și românul de la reședința noastră. Artizanatul cu specific local este multiprezent - dar nu pe marginea drumului sau la tarabe, ci în refugii și în magazinele din stațiuni; în plus au reușit să scape cumva și de tendința de kitsch prezenta pe tarabele din stațiunile noastre. Tema specifică zonei este însă schiul, muntele (și evident floarea de colț) plus alpinismul. Oamenii mi s-au părut sărituri, glumeți, vorbăreți, fără însă a se băga cu forța în sufletul tău. Turistul este obiectivul, cel care aduce banii, deci este tratat și cu respect dar și prietenește.

Există peste tot suficiente parcări publice, și cu plată dar mai des fără, unele din ele special rezervate pentru rulote. În Corvara am văzut un parking de rulote cu toate serviciile: curent, apă, canalizare, spațiu.DSC01231

Despre curățenie, nu prea am ce vorbi. Simți natura peste tot în jurul tău, se simte că prezența omului e trecătoare și nu afectează forța naturală. De altfel, în toate construcțiile făcute de mâna omului parcă se citește același mesaj: ești foarte bine și cald primit aici (și tu și banii tăi ;) ) dar nu-ți bate joc și nu murdări de natura ! De altfel numai o minte bolnavă ar putea rămâne nepăsătoare la frumusețea zonei  și ar arunca cu neglijență mizerii pe jos sau ar aduce vreo întinare naturii; parca și când schiezi, schiezi cu grijă să nu strici frumusețea naturală.

d) Despre schi, pârtii și instalații

DSC00960Deși opinia generală este că Austria esta țara schiului (de altfel acolo schiul este disciplină de studiu la școală) și deci are cele mai bune conditii de schi, experiența mea (de acum din Dolomiți, de la Bormio/Livigno 2005 și Ravascletto 2003) îmi dezvăluie că - pentru mine (!) -  pârtiile pregătite de italieni sunt mai plăcute decât cele austriece; chiar și mai bine pregătite. I-aș numi pe italieni specialiștii nr. 1 în zăpadă, mai ales în zăpadă artificială. Chiar în condițiile în care brândușele, ghioceii și pajiștea alpină înflorește, italienii sunt în stare să asigure pârtii în condiții ideale de schi; fac acest lucru printr-o combinație optimă între funcționarea tunurilor de zăpadă, depozitarea în grămezi a surplusului de zăpadă, funcționarea ratracurilor și nu în ultimul rând - modul de trasare a pârtiilor. În zona Alta Badia/spre pasul Campolongo, deși stratul de zăpadă în afara pârtiilor depășea cu greu 2 cm (fiind viscolit, nu prea se așeza) - în aceste condiții pârtia era impecabilă, fără bolovani, având cel puțin 50 cm strat de zăpadă ! În plus, deși anumite pârtii erau mai aglomerate și intens "uzate" de schiori, nu s-au format taluzuri, și în întreaga excursie am văzut o singură placă de gheață pe care să fie problematic să virezi - însă fără probleme pentru schiorii mai avansați.

Astfel, chiar ca o atracție turistică, mai pot menționa că, seara, în zonele schiabile se desfășoară un adevarat spectacol, un balet al ratracurilor pe pârtii, - spintecând noaptea cu farurilor ca niște luminițe purtate de niște omuleți nevăzuți. Trecând de partea de spectacol de lumini, eficiența acestor ratracuri este evidentă dimineața, pe pârtie, când pârtia e impecabil pregătită.

20120111_067Trecând la partea de instalații pe cablu - cred că un enunț simplu rezuma eficiența italienilor: - nu am stat la nici o coadă mai mult de 30 secunde în nici una din cele 6 zile de schi (de sâmbătă până vineri). În plus am fost transportați confortabil până la 3260 m altitudine. În plus, nu a trebuit să schiem în același loc decât dacă am vrut - întotdeauna au existat alte variante de coborât/urcat/ajuns în alta zonă. Există în zonă o rețea imensa de pârtii și instalații de transport pe cablu care fac să poți acoperi distanțe imense pe schiuri/cablu (un exemplu e Sella Ronda). Poate singurul lucru deficient a fost faptul că alegerea traseului astfel încât să acopăr maxim de plăcere în 6 zile a fost un adevărat efort de analiză de hărți și informații. Acum mi se pare un pic inutil: oriunde m-aș fi dus, oricând m-aș fi dus, ar fi fost la fel de frumos și spectaculos. Revenind la instalații, mai există încă și instalații fără protecție contra vântului (deși e evident că sunt în curs de înlocuire), ceea ce face ca temperatura joasă stimulată de vânt/viscol să devină o problemă pentru cei mai friguroși; însă nu s-a întâmplat nicăieri să înghețăm ca anul trecut în Zell am Ziller - drept e că atunci nu funcționa corect instalația.

20120113_004Extinderea rețelei de cablu peste creste a mai adus un mic neajuns (cu care cei mai mulți est-europeni  nu suntem obisnuiți): în caz de vremea rea în anumite zone, se întrerupe legătura între văi, și dacă nu mai poți să te întorci în valea de plecare trebuie să folosești infrastructura auto. Și chiar se întâmpla să se oprească instalațiile, după cum am observat în prima zi când am vrut să facem Sella Ronda. Însă întotdeauna exista o vale/zonă unde poți schia în voie, chiar dacă o parte din legăturile peste creste sunt oprite.

Pe lângă instalațiile de transport pe cablu, infrastructura și gama de servicii sunt completate de refugii montane, salvamont/poliție montană. Oriunde ai merge, nu trebuie să-ți pui problema unde mănânci/te odihnești; o rețea impresionantă de refugii montane amplasate în punctele cheie sunt gata să te primească călduros. Poziționarea este în locuri cu priveliști deosebite, astfel că poți savura prânzul sau un vin brule admirând vârfuri, stânci, ghețari, văi după caz. Toate sunt încălzite, toate sunt moderne, toate sunt dotate complet, toate oferă și restaurant și bar, unele și cazare, toate acceptă plata cu card; toate astea indiferent de amplasare, la drum auto, la 1800, 2000 sau la peste 3000 m altitudine ! În mod surprinzător (pentru noi, mai ales) nu vezi nici o hârtiuță, nici un mic de țigară, nici un plastic, pe jos, prin zăpadă, pe lângă coșuri de gunoi; și se fumează, se bea, se mănâncă; nu vezi nici infrastructura pentru canalizare/electricitate, de parca refugiile și-ar produce singure energia necesară; sau cel puțin nu le observi nici la prima vedere, nici la a doua, trebuie să le cauți. Coșuri de gunoi prin care se colectează selectiv (!) gunoiul sunt amplasate și la îndemână și fără să te încurce sau să afecteze peisajul.

DSC00688Cu așa condiții te obișnuiești foarte repede, iar apoi vii acasă, urci primăvara la cota 2000 la Sinaia și ți se întorc mațele pe dos de mizeria văzută din mașina pe care nu ai curaj să o părăsești; sau te duci cu cortul la Izvorul Alb, pe malul lacului Bicaz și pe 1-2 hectare de teren nu știi unde l-ai putea pune și să nu se împută ! Și de asta dau bani străinilor, pentru că acasă compatrioții mei nu mai au putere/voință să ducă mizeria la gunoi (sau să o ia cu ei în caz că nu exista gunoi) și astfel curățenie în natura românească mai găsesc numai în traseele de alpinism - cât mă mai pot da pe ele.

Dar să continuăm; nu știu dacă au vreun rol în comportamentul ecologic al turiștilor, însă frecvent prin refugii sau pe la cabine/pe pârtii te poți intersecta cu patrule de salvamont/poliție montană; sunt buni schiori, și probabil au sub ochi furnicarul de turiști din zonă; prezența lor nu este în nici un fel deranjantă, de altfel ei glumesc, vorbesc cam cu toată lumea, ajută la nevoie, beau și bere, nu au o uniformă polițienească ci mai mult forestieră sau aduce un pic a club sportiv. Astfel e liniștitor chiar să îi vezi prin preajmă, știi cu siguranță că în caz de probleme ei vor fi foarte prompți în a te ajuta; de altfel, din câte știu, serviciul salvamont din Dolomiți are în dotare mai multe elicoptere ce pot interveni în câteva minute în orice punct pe orice pârtie din cele amenajate. Costul elicopterului este acoperit de asigurările  de sănătate pentru turiști ce acoperă și sporturile de iarnă - cu o zi înainte de plecare eu făcusem online asigurări de acest fel. Altfel, costul skipasului include și o asigurare medicală pentru accidente pe pârtiile amenajate - dar cu transport pe sanie.

DSC00867Dacă mi s-ar cere să rezum tot acest articol într-un singur enunț, acesta ar fi: Mergeți în vacanță în Dolomiți !

Din punctul meu de vedere eu aș merge și pentru totdeauna, nu numai în vacanță; însă în mod cert voi reveni. Și voi continua să merg la schi în țări străine, deoarece la prețuri comparabile cu cele din România, nu se pot compara facilitățile, modul de tratare al turiștilor, curățenia, civilizația. Ultima experiență din Poiana Brașov din păcate mi-a confirmat această decizie. Mai avem un drum lung pentru ca societatea românească să atingă un minim de civilizație, cel puțin în relația cu natura și în relația cu alți oameni.

Va las, până la următoarea tură - sper cât de curând !

 

 

 

Imagini

Ultimele comentarii

  • Primul pas

    gabila 13.11.2013 20:03
    Super!!!!!!
     
  • Zillertal - HinterTux - schiind cu zeii - ian 2011

    Eu 03.07.2011 00:17
    Hei! mi-au placut povestile tale. :)) M
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Bogdan Avadanei 23.12.2010 17:01
    He he he, Long time no see !! Da, am început să (re)fac ce îmi place și ce știu (mai corect știam ;-) ...
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Andrei Miau 21.12.2010 03:24
    Bravo! I really enjoyed reading it ;) si in plus de asta ma bucur sa vad ca faci ceva ce multi nu mai ...

MOVESCOUNT Button