Weekend

Autentificare

Căutare Smart

Open Panel

User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active
 

Article Index

 

2014112930_20Și din acest motiv, insist să plecăm sâmbătă dimineață mai devreme (05:30 - 06:00) dar mă lovesc de opoziție intensă :) Ba că o să ajungem repede, că drumul nu e lung, că e ușor de urcat, că avem și frontale, etc.; așa că rămâne ca să ne sincronizăm cu mașinile dimineața în jur de 06:30. Pe Geza îl preiau din Gara de Nord vineri seara, astfel că sâmbătă dimineață pe la 06:20 suntem echipați, ne urcăm în mașină și o pornim ușor spre Giurgiu. La intrarea în 1 decembrie mă opresc la un espresso tare la OMV, iar după ce vorbesc cu Răzvan aflu că acum s-au pus și ceilalți pe drum.

Merg la viteze legale și sublegale până la Petrom în vamă, unde ne ajunge și Nicu și ne adunăm cu toții.

Plătim taxa de pod, 13 lei (pe la 07:45), arătăm buletinele și gata, suntem în Bulgaria. La o benzinărie pe lângă Ruse luăm vinietă de 7 zile, câte un sandwich, și apoi luăm viteză zdravănă către Borovets. Drumul este destul de liber, ne permite un ritm destul de alert. După eșecul de a găsi muzică la radiourile bulgărești, 

 

2014112930_23Geza îmi descoperă "colecția" de CD-uri, astfel ca le ia la rând. E uscat pe jos, avem vizibilitate, trecem de Byala, apoi de Pleven (unde săltăm zdravăn pe niște denivelări ale drumului), și ne oprim la OMV pentru mic dejun, imediat ce intrăm pe autostradă (~10:30). Trecem destul de repede de Sofia, pe centură, o luăm pe autostrada A1 către Plovdiv/Burgas; chiar înainte să ieșim de pe autostradă, fac plinul cu motorină, apoi luăm drumul către munții Rila - ce se profilau deja clar spre sud. Vârful Musala strălucea în soare, parcă făcându-ne cu ochiul. Urmează cca 50 km de drum sinuos, ba prin localități, pa pe versant de munte, iar pe la 12:40 suntem în Borovets, și începem să ne echipăm pentru urcare. Scoatem ceva bani cash în leva, pentru plățile la cabană/refugiu și ne orientăm pe unde să o luăm. Geza ne "păcălește" să o luăm pe versant/pe pârtii direct în 2014112930_26sus, pentru a economisi timp; poteca de pe vale arăta mai ușoară, dar un pic mai lungă.


Pe la 13:45 ne apucăm voinicește să câștigăm altitudine, atacând panta primei pârtii. Până în vârful primei pante deja sunt bine "încălzit", mai să dau în gâfâială, în timp ce Nicu și mai ales Geza stabilesc un ritm destul de alert la deal! Asta în ciuda unui rucsac a lui Geza impresionant în dimensiuni și greutate. Urcăm și a doua pantă, ocolim coama și ajungem pe lângă stația intermediară a gondolei. Răzvan schimbă un tricou, eu 2014112930_12folosesc momentul de respiro să-mi reglez respirația. E 14:50, 1846 m altitudine. Băieții o iau iar la alergat direct pe linia de cea mai mare panta a pârtiei, rucsacul mi se pare tot mai greu. Câștigăm însă altitudine, Borovets și Samokov sunt fermecător luminate de soare în vale în timp ce mă chinui să reglez efortul. Cu un efort semnificativ, câștigăm încă ceva zeci de metri și ajungem la stația sosire a telescaunului, la cca 2000 m, pe la 15:35. Mai facem o pauză, pe scaunele telescaunului :) și apoi continuăm urcușul pe o pârtie albastră, mai puțin înclinată. Deja suntem exclusiv pe zăpadă, dar nu e mare - nu punem parazăpezile. Soarele începe să treacă de orizont, când noi trecem creasta iar căldarea cu valea râului Bistritza (chiar sub cabana Musala) ne apare vizibilă în întregime.


Cu un ultim efort, ajungem la stația gondolă sosire, 2369 m, pe la 17:10. Avem 3 ore si jumătate de la plecare pe picioare, aproape 1000 m mai jos, pe zăpadă și cu rucsaci grei de 2 zile. Hmmm destul de bine pentru mine, deși e evident că Geza și Nicu puteau și mai rapid.


2014112930_25Marcajul arată drumul în jos, o coborâre spre fundul văii ca apoi să se urce pe firul apei până la cabană. Eu insist să ținem drumul pe curba de nivel, ce ne scoate direct la cabană, peste pârtii. O luăm pe aici, nici unul nu aveam chef să pierdem altitudinea cucerită cu transpirație; sunt ceva urme mai vechi făcute, așa că încep primul să rup zăpadă și "pedalez" cât pot de repede spre prima pârtie ce părea la o aruncătură de băț. Îmi ia vreo 10 minute totuși, și la pârtie ne oprim să punem frontalele - deja e prea întuneric. Eu redusesem ritmul, așa că Geza trece în față și ne ține susținut pe poteca ce ba urca ușor, ba coboară ușor; problema e zăpada, neînghețată suficient, în care ba ne afundăm, ba ne ține. Din următoarea oră nu țin minte prea multe, doar că puneam piciorul în față celuilalt, pe urma celui din față pentru a nu te scufunda în zăpadă, prin bezna sfâșiată de lumina difuză a frontalelor, într-un ritm grăbit, traversând încă 3 pârtii de schi și o mare nesfârșită de jnepeni.2014112930_27

La un moment dat în lumina frontalelor apare un panou - intrarea în Parcul Rila. Adulmecăm cabana aproape, dar nu se vede nici o lumină. La refugiul Everest, mai sus pe creastă, se vede deja becul de afară aprins, în fața noastră e doar o beznă adâncă. Pas cu pas, rupem zăpadă în continuare, mă uit pe telefon pe OSMAnd: suntem la 500m de cabană, apoi 200m, apoi 100m, WTF, cabana ar trebui sa se vadă ! Brusc, în lumina frontalelor apare o construcție ca un șopron, îl ocolim, și iată, devine vizibilă lumina din sala de mese a cabanei, 20 m în fața noastră. Intrăm rupți (cel puțin eu) în cabană, spre uimirea cabanierului și a 3-4 amici de-ai lui ce stăteau la o masă.


2014112930_29Mă prăbușesc pe un scaun la masă, mușchii de la picioare mă dor. Comandăm și absorbim repede o ciorbă fierbinte de fasole, apoi o bere, apoi câte un ceai. Întremați, ne cazăm într-o cameră deasupra sălii de mese, cu calorifer (!) pe care cabanierul îl activează și chiar se încălzește ! Nu știu exact de unde vine căldura, cert e că mie mi-ar fi fost OK oricum, sacul de dormit cu puf Nahanny Extrem cu care venisem mi-ar fi asigurat confortul și la temperaturi mult negative ...2014112930_28
După ceaiul cu miere din belșug (miere cărată de Geza, mulțam !) îmi trece durerea din mușchi, ne aranjăm paturile, ne schimbăm în haine uscate, punem la uscat pe cele umede și coborâm la povești din nou în sala de mese. Geza ne lasă cu gura căscată de uimire povestind întâmplările din creasta Ushbei, de acum cca 20 ani, timp în care terminăm proviziile de bere ale cabanei (nici nu au fost prea mari :) )

Adorm în max 2 minute după ce mă bag în sac, spre invidia lui Răzvan ce are probleme inițial cu somnul. Oboseala zilei însă m-a "topit" instant. Peste noapte, sacul de dormit se comportă extraordinar, am dormit cu fermoarul deschis și mi-a fost foarte bine, deși caloriferul se răcise deja la culcare. Clar, pot să dorm liniștit în zăpadă cu el, nu voi simți frig.

 

 

Imagini

Ultimele comentarii

  • Primul pas

    gabila 13.11.2013 20:03
    Super!!!!!!
     
  • Zillertal - HinterTux - schiind cu zeii - ian 2011

    Eu 03.07.2011 00:17
    Hei! mi-au placut povestile tale. :)) M
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Bogdan Avadanei 23.12.2010 17:01
    He he he, Long time no see !! Da, am început să (re)fac ce îmi place și ce știu (mai corect știam ;-) ...
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Andrei Miau 21.12.2010 03:24
    Bravo! I really enjoyed reading it ;) si in plus de asta ma bucur sa vad ca faci ceva ce multi nu mai ...

MOVESCOUNT Button